Pe fondul unei imunități scăzute, crește rata de apariție a infecțiilor respiratorii acute, de tipul răcelilor comune. Acum, la granița dintre iarnă și primăvară, organismul nostru are de făcut față infecțiilor respiratorii și este important să știm cum îl putem ajuta.

Imunitatea organismului nostru este în bună măsură influențată de afecțiunile cronice sau acute de care suferim, dar și de stilul nostru de viață. Fumatul, stresul prelungit, bolile cronice metabolice de tip hipertensiune sau diabet, sunt cunoscute ca fiind factori favorizanți pentru instalarea unei imunități mai puțin pregătite a face față agenților infecțioși.
Pentru a identifica ce anume ajută organismul să mențină o bună funcționare și să prevină asemenea îmbolnăviri, oamenii de știință au adus argumente care să demonstreze rolul zincului și vitaminelor C și D în susținerea imunității. În rândurile următoare vă propunem să ne îndreptăm atenția asupra celor mai studiate substanțe cu rol dovedit în menținerea unei imunități favorabile stării de sănătate și prevenirii răcelilor obișnuite.

ZINCUL

Ca element al organismului, zincul face parte din categoria celor esențiale. Această caracteristică se traduce prin faptul că organismul nu îl poate sintetiza singur, iar hrana și suplimentele alimentare sunt principala sursă pentru organism. Prezența zincului în cantități optime determină o bună funcționare a sistemelor biologice ce sintetizează proteinele, ADN-ul fiecărei celule sau componentele necesare protecției imune a organismului.
În cazul infecțiilor virale de tipul răcelilor sezoniere, prezența unei cantități optime de zinc în organism împiedică fixarea virusurilor de mucoasa nazală și inhibă multiplicarea virusurilor ajunse la acest nivel, deci previn încărcătura virală de la nivelul porții de intrare a acestora în organism.
Pentru a folosi aceste avantaje ale zincului în lupta împotriva virusurilor care cauzează infecții ușoare respiratorii, se pot administra comprimate de supt cu zinc, sprayuri nazale sau alte forme care încorporează zinc în compoziția lor. De asemenea, se recomandă ca suplimentele cu zinc să se administreze cât mai devreme posibil, încă din primele ore de la instalarea semnelor de răceală.
Doza de zinc recomandată pentru prevenirea infecțiilor respiratorii cauzate de virusuri este de 10-24 mg de zinc/zi la adulți. Pentru copii se recomandă o doză zilnică de 15 mg zinc/zi.

VITAMINA C

Vitamina C se regăsește sub lupa cercetărilor științifice corelate cu răceala încă din anii ’70, când cercetătorul Linus Pauling a susținut că doze de ordinul zecilor de grame pot trata episoadele de răceală. Această teorie nu a fost confirmată de majoritatea studiilor desfășurate ulterior, care, în schimb, au descoperit că administrarea zilnică a unei cantități de minimum 200 mg de vitamină C poate reduce durata și severitatea episoadelor de răceală.
Pentru a scurta deci perioada infecției respiratorii virale și a scădea simptoma­tologia resimțită de pacient, se recomandă administrarea preventivă zilnică, săptămâni la rând. Alte studii au urmărit administrarea de doze zilnice mari, de până la 2 grame. Cu toate acestea, efectul de prevenire a îmbolnăvirilor a fost similar cu cel obținut la administrarea de doze mici, pe o perioadă îndelungată.
Utilizarea vitaminei C în doze mari este sigură, iar doze de până la 25 grame/zi se pot administra cu supravegherea medicului. Atunci când se administrează doze mai mari de 3 grame de vitamină C pe zi, este important să se respecte și o hidratare adecvată, pentru a favoriza eliminarea renală a excesului de vitamină C.
La dispoziția pacienților există suplimente cu vitamina C, în diverse forme. Din punct de vedere chimic, vitamina C este un acid, denumirea științifică fiind cea de acid ascorbic. Studiile realizate de cercetători au identificat faptul că vitami­na C de sinteză și cea extrasă din surse naturale au potență asemănătoare de a susține procesele metabolice în care este inclusă.

VITAMINA D

Contextul pandemiei globale cu SARS-CoV-2 a generat numeroase întrebări din partea pacienților cu privire la utilitatea vitaminei D în prevenirea îmbolnăvirilor cu acest virus. Această efervescență științifică cumulată în jurul vitaminei D, a readus în atenția pacienților un fapt bine cunoscut până atunci de către cercetătorii medicali. Și anume, că vitamina D are un rol cheie în modularea imunității.
Colecalciferol este denumită vitamina D sintetizată de organismul uman, la nivelul pielii și este similară în foarte mare măsură cu ergocalciferolul, forma de vitamină D sintetizată de plante. Practic, ambele tipuri, odată ce ajung în organismul uman vor fi utilizate în mod identic de către organism și vor fi distribuite în procesele metabolice dependente de această vitamină: mineralizarea osoasă și buna funcționare a sistemului imun.
Efectul vitaminei D de prevenire a îmbolnăvirilor virale de tip răceală s-a dovedit a fi semnificativ la administrarea preventivă a vitaminei D, înaintea lunilor de iarnă, începând așadar cu luna septembrie. Studiile au identificat că doza de 500-2000 de UI/zi este eficientă în a reduce numărul episoadelor de răceală din sezonul rece, atât în cazul copiilor, cât și la adulți.
Însă pentru a ne bucura de acest scut al imunității creat de vitamina D, este necesar ca valorile acesteia în organism să fie optime. Cu toate că o regăsim și în alimente, cea mai mare cantitate de vitamină D din necesarul zilnic al organismului se sintetizează chiar în organism, la nivelul pielii, sub acțiunea radiațiilor UV generate de soare.
Așadar, începând cu luna septembrie, când expunerea la soare este din ce în ce mai redusă, crește șansa de a avea deficit de vitamina D în organism. Pentru aceasta, organizațiile europene și internaționale, care promovează sănătatea populației, încurajează suplimentarea dietei cu vitamină D la adulți și copii, cu doze conforme vârstei.
În anul precedent, studiile au urmărit administrarea unor doze semnificativ mai mari decât cele obișnuite de vitamină D, în special la pacienții infectați cu SARS-Cov-2 și cărora li s-a identificat clinic un deficit major de vitamină D. În acest sens, s-a vehiculat, în diverse medii de informare, că tratamentul pentru COVID-19 include doze foarte mari, de ordinul zecilor de mii de unități internaționale de vitamină D. Cu adevărat, aceste doze pot fi utilizate strict la indicația medicului, însă nu se recomandă a se administra în mod uzual.
Astfel, studiile desfășurate în 2020 au subliniat că administrarea de vitamină D în doze cuprinse în intervalul 2000-5000 UI/zi, conferă adulților un status optim al vitaminei D în organism, necesar susține­rii funcției imune, chiar și în contextul pandemiei COVID-19. Aceste doze pot fi folosite în condiții de siguranță pentru organismul uman, fiind intens studiate pe un număr mare de pacienți.
Totodată, pentru a susține efectul de prevenire a infecțiilor tractului respirator superior, este necesar ca dozele de vitamină D să se administreze pe o perioadă îndelungată de timp, în principal în intervalul septembrie-martie.