Subiectul pe care dorim să îl aprofundăm în acest început de an face referire la diabet, o afecțiune des întâlnită în societate modernă de astăzi. Implicaţiile acestei afecţiuni sunt multiple şi este bine să le cunoaştem cât mai bine pentru a putea gestiona eficient diabetul.
Diabetul zaharat afectează la nivel global nu mai puțin de 422 de milioane de pacienți iar, în România, 1 din 10 persoane are această boală. Diabetul este o afecțiune cronică a metabolismului glucidelor, caracterizată de persistența glicemiilor mari. Această hiperglicemie prelungită afectează în scurt timp vasele de sânge și sistemul nervos.
Diabetul, împreună cu hipertensiunea și dislipidemiile, alcătuiesc un tablou nefast pentru sănătatea organismului, numit sindrom metabolic, subiect pe care îl vom trata în detaliu în numerele următoare ale revistei.
Diabetul este o afecțiune metabolică complexă, a cărei îngrijire necesită un program individualizat și minuțios proiectat, prin utilizarea medicației specifice și a mijloacelor de monitorizare a zahărului din sânge, alegeri alimentare cumpătate și menținerea unui status fizic cât se poate de activ. Toate aceste măsuri ajută pacientul diabetic să controleze afecțiunea și să aibă o viață obișnuită.
Un rol esențial în stabilirea pârghiilor de control ale diabetului îl are echipa medicală, medicul diabetolog și farmacistul cunoscând în detaliu particularitățile afecțiunii şi pe cele personale ale pacientului. Astfel, prin contactul direct și susținut cu acești profesioniști, pacientul diabetic reușește să gestioneze eficient afecțiunea diagnosticată și să afle răspunsurile corecte la întrebările legate de acesta.
Diagnosticarea diabetului zaharat
Există mai multe metode de investigare a unui nivel crescut de zahăr în sânge. În cele ce urmează, vă oferim câteva detalii legate de acestea, urmând ca medicul să vi-l recomande pe cel potrivit pentru dumneavoastră.
Glicemia a jeun cu valori mai mari de 126 mg/dL la două determinări consecutive indică diabet zaharat. De asemenea, dacă valoarea glicemiei, indiferent de spațierea față de mese, este mai mare de 200 mg/dL, pacientul are diabet zaharat.
Hemoglobina glicată (exprimată procentual) este un test care reflectă valoarea medie a glicemiei din ultimele trei luni. Este și un mod de verificare rapidă a eficacității tratamentului antidiabetic și ajută medicul să adapteze schema de tratament pentru a păstra un status bun al sănătății dumneavoastră. Valorile sunt în mod normal mai mici de 5.7%, iar o valoare mai mare de 6.5% indică diabet zaharat.
Tipuri de diabet zaharat
Diabetul zaharat de tip 1
Acest tip de diabet poate apărea la orice categorie de vârstă (copii sau adulți) și implică existența și persistența glicemiilor mari, peste limita fiziologică admisă, ca urmare a lipsei de insulină în corp. Nu a fost descoperit motivul pentru care apare această afecțiune, fiind încadrată în categoria bolilor genetice.
Înainte de a fi diagnosticat cu diabet, un pacient resimte o serie de simptome, care în majoritatea cazurilor, apar subit:
- eliminare excesivă de urină (mai mult de 3 litri pe zi)
- senzație continuă de sete și/sau foame
- scădere în greutate (aproximativ 5 kg pe lună)
- tulburări de vedere
- greață
Fiziologic, după ce alimentele sunt ingerate, procesele digestive desfac carbohidrații în zaharuri de dimensiuni mici, care se pot absorbi în sânge. Insulina este un hormon, secretat de pancreas, care activează procesele metabolice prin care zaharurile din sânge sunt introduse în celulele corpului pentru a fi transformate în energie. În diabetul zaharat de tip 1, pancreasul nu produce insulină, fapt pentru care acest tip de diabet mai este numit și insulino-dependent și astfel zaharurile rămân o lungă perioadă de timp în sânge.
Afecțiunea poate fi controlată prin administrarea tratamentelor pe bază de insulină. Respectarea tratamentului medicamentos și a unui stil de viață echilibrat, reprezintă pentru pacienții diabetici calea sigură de petrecere a unei vieți normale.
Diabetul zaharat de tip 2
Cea mai frecventă formă de diabet este diabetul de tip 2, caracterizat de o secreție insuficientă de insulină, consecința greutății în exces și sedentarismului. Cu toate că era asociat adulților, stilul de viață dezordonat și obezitatea infantilă au determinat ca diabetul de tip 2 să ajungă o afecțiune tot mai comună în rândul copiilor și tinerilor. Simptomele sunt similare cu ale diabetului zaharat de tip 1, însă mai puțin pronunțate, fapt pentru care de multe ori este diagnosticat la mult timp după apariție și complicațiile sunt adesea deja prezente. Planul de tratament este adaptat nevoilor individuale, astfel că o parte din pacienți pot menține glicemia la valori bune doar prin alimentație atent calculată de medic și activități fizice, iar alții pot necesita medicamente și/sau insulină.
Diabetul gestațional
Există probabilitatea ca pe durata sarcinii o femeie gravidă să dezvolte hiperglicemie susținută, însă cu valori inferioare celor de diagnosticare a diabetului. Acest fenomen se numește diabet gestațional și este corelat cu risc crescut de apariție a complicațiilor în sarcină sau la naștere. De asemenea, aceste femei și copiii lor au șansă mai mare de dezvoltare a diabetului de tip 2 pe perioada vieții.
Toleranța alterată la glucoză
Fenomenul de toleranță alterată la glucoză precede în general apariția diabetului zaharat de tip 2, fiind o etapă tranzitorie către instalarea patologiei. Prin depistarea precoce a hiperglicemiei a jeun și aplicarea măsurilor de nutriție și sport recomandate de specialiști, apariția diabetului zaharat de tip 2 poate fi prevenită.
COMPLICAȚIILE DIABETULUI ZAHARAT
Zahărul prezent în fluxul sangvin în cantități mai mari decât cele fiziologice are un efect de degradare asupra vaselor de sânge.
Printre consecințele hiperglicemiei se numără
- riscul de 3 ori mai mare de a dezvolta infarct miocardic sau accident vascular cerebral (faţă un pacient sănătos)
- la pacienții cu un flux de sânge redus în periferie, crește șansa de afectare a nervilor cu apariția ulcerațiilor la nivelul piciorului, infecțiilor și necesității de amputare a membrelor inferioare
- afectarea vaselor de sânge de la nivelul retinei, cu evoluție spre orbire
- afectarea vaselor de sânge de la nivelul rinichilor, cu evoluție spre insuficiență renală
