Alimentele pe care le consumăm influențează direct cantitatea de lipide din sânge și depozitele pe care le formează în organism. Pentru aceasta, este important să cunoaștem diferențele între  grăsimi saturate, nesaturate și trans, pentru a le alege în mod informat, pe cele favorabile sănătății noastre.

Grăsimile saturate

Sunt grăsimile pe care le găsim în stare solidă la temperatura camerei.

Se regăsesc în mod natural în alimente:

• de origine animală – lactate cu conținut mai mare de 2% grăsime (unt, brânze­turi) sau carne (în special cea care nu are pielea îndepărtată, dar și untură sau grăsimea încorporată în preparatele pe bază de carne).
• de origine vegetală – uleiul de cocos, nucile de cocos, untul de cacao, uleiul de palmier sau cel de porumb, margarina

Grăsimile trans

Cunoscute și sub denumirea de acizi grași trans sau grăsimi parțial hidrogenate, aceste grăsimi sunt create industrial, pornind de la grăsimi lichide, de origine vegetală (uleiuri).

Grăsimile trans sunt conținute predo­minant de produsele de panificatie și patiserie.

Dezavantajele grăsimilor saturate și a celor trans sunt:

• cresc LDL- colesterolul
• scad HDL- colesterolul
• deci consumul acestora favorizează apariția dislipidemiilor
• deoarece nu aduc beneficii pentru sănătate, producătorii de alimente sunt obligați să inscripționeze pe ambalaj, conținutul în acizi grași trans al produselor fabricate

Grăsimile nesaturate

Grăsimile incluse în această grupă sunt ușor de identificat deoarece se regăsesc în stare lichidă la temperatura camerei. Utilizate cu moderație, aduc beneficii pentru sănătate.

Specialiștii în nutriție, recomandă ca untul sau alte grăsimi animale să fie înlocuite de acest tip de grăsimi.

Se găsesc predominant în:

• anumite tipuri de pește (somon, păstrăv, hering)
• alimente vegetale: măsline, nuci, avo­cado
• uleiuri vegetale lichide (de soia, porumb, floarea-soarelui, măsline sau rapiță)

Recomandările pentru limitarea consumului de grăsimi nesănătoase și prevenirea dislipidemiilor

• alegeți uleiurile naturale (rapiță, floarea soarelui sau măsline) și evitați utilizarea frecventă de unt sau alte grăsimi solide, chiar și a celor vegetale
• la cumpărături, alocați-vă timpul necesar pentru a citi eticheta alimentelor și alegeți-le pe cele care au conținut cât mai mic de grăsimi trans (sau parțial hidrogenate)
• limitați consumul de alimente prăjite
• alcătuiți meniul zilnic bazându-vă în principal pe legume, cereale integrale, lactate degresate, pește, carne albă, nuci și fructe
• reduceți consumul de carne roșie