În acest număr vom vorbi despre una din farmaciile care reprezintă spiritul Ethica în cel mai pur mod cu putință: farmacia Remedia.

Poate vă întrebați de ce spunem că reflectă fidel spiritul Ethica. Haideți să intrăm un pic în povestea Remedia și să vedem ce o face atât de specială. Nu dimensiunea și nici spațiul atent aranjat. Ci modul în care deservește pacienții. Am stat de vorbă cu Dana Coltofeanu, farmacistul șef și am aflat câteva dintre secretele farmaciei Remedia.

La întrebarea „Care crezi că este specificul farmaciei?”, Dana ne-a răspuns simplu: „diversitatea mare”. Deservește atât populația care folosește frecvent transportul feroviar cât și turiștii care vin în număr din ce în ce mai mare în Brașov.

Pacienții care vin constant sunt în general cei din împrejurimile Brașovului, din zone unde accesul la serviciile medicale este redus sau inexistent. Acolo unde medicii de familie au program redus sau chiar au renunțat să mai deservească satele. Există bineînțeles și cei care se află în tranzit ocazional și se adresează farmaciei cu o singură ocazie. Ceea ce leagă însă ambele categorii este graba! Majoritatea pacienților se grăbesc la tren sau la autobuz. Asta i-a făcut pe farmaciștii Remedia să își dezvolte abilitățile de prioritizare și de sumarizare pentru a-i deservi rapid pe pacienți și de a-i face să plece cu informația completă.

Dar nu întotdeauna este cazul de a fi rapizi. Uneori, în așteptarea trenului, pacienții își amintesc de probleme vechi de sănătate și vin către farmaciști pentru a-i întreba despre cum le pot adresa.

Iată că farmacia este punctul de primă informare, punctul de intrare în sistem. Dar, în același timp, farmacia Remedia se află și la polul opus, acela de punct de ieșire din sistem. De cele mai multe ori, din cauza lipsei de asistență medicală în satele limitrofe Brașovului, pacienții ajung direct în sistemul spitalicesc. Ulterior, la plecarea către localitatea de domiciliu, ajung în gară cu o fișă destinată medicului de familie, medic inexistent în marea majoritate a cazurilor. Este momentul în care pacientul cere ajutorul farmacistului pentru a afla ce trebuie să facă în continuare în sistemul medical, care sunt pașii pe care îi are ulterior de făcut, dar și informații despre îngrijirile non-farmacologice.

Am rugat-o apoi pe Dana să facă un scurt istoric al farmaciei, important pentru a înțelege cum farmacia Remedia a rezistat ca farmacie independentă.

Gara Brașov este una din cele mai tranzitate gări din România, aparținând unui oraș turistic. Înainte de anii 90 aici a existat un punct farmaceutic, iar în 1991 a fost transformat în farmacie, asigurând asistență farmaceutică timp îndelungat pentru un număr mare de pacienți. 2010 este anul de răscruce pentru sistemul farmaceutic, când din lege dispare prevederea obligativității ca proprietarul unei farmacii să fie profesionistul. Din acest moment începe declinul pieței farmaceutice, mai întâi în orașele mari și, ulterior, întinzându-se și spre mediul rural. A fost momentul care a permis părții comerciale să sufoce asistența medicală și farmaceutică. Tot mai multe farmacii au fost și sunt preluate de distribuitori de produse farmaceutice sau, mai rău, de distribuitori cu game proprii de produse. Cu ajutorul „neprețuit” al unui marketing prost supravegheat de autorități, s-a format un cerc vicios în care pacientului i se induce o nevoie pentru un produs, în loc ca recomandarea să vină de la un specialist, în concordanță cu problema de sănătate.

În acest context, farmacia Remedia a ajuns una din puținele (probabil doar o duzină încă) de farmacii independente, unde deciziile trec prin filtrul unui membru al profesiei liberale care respectă mai întâi un cod deontologic și abia apoi urmează deciziile comerciale.

Care a fost parcursul profesional al farmacistului șef?

Dana Coltofeanu ne povestește cum a ajuns să se identifice cu farmacia Remedia: „Am urmat cursurile facultății de la Cluj și am activat în mai multe arii înainte de a ajunge să lucrez împreună cu mama mea, farmacist și ea. Am avut ocazia să văd piața farmaceutică din mai multe unghiuri. Cel al controlului calității în producție, al distribuției și, în final, al eliberării către populație a medicamentului. 

A fost important pentru mine întotdeauna să lucrez în echipă cu oameni bine pregătiți profesional dar care să aibă și empatie pentru pacientul din fața lor. Un rol important în formarea echipei l-a jucat și întâmplarea care a făcut ca atunci când căutam membri în echipă să fie disponibili și oamenii cei mai potriviți, două brașovence ca mine, formate în același liceu Andrei Șaguna.

La întrebarea „de ce ai ales să funcționezi că farmacie independentă”, Dana răspunde sincer: „Nu știu dacă poate fi numită o alegere. Atunci când ai doar o unitate și ești farmacist, ești independent. Când proprietarul nu e farmacist, dispare unul din ingredientele de bază: know-how-ul asupra medicamentului, asupra valorii compoziției unui medicament sau a acțiunii lui în funcție de diversele circumstanțe în care se află pacientul tău. Dacă nu ai acest know-how, deciziile de comercializare ale unuia sau altuia din produsele din farmacie rămân strict un seama principului capitalului: „Finis mercatorum est lucrum” și se prioritizează doar eficiența comercială a produsului. 

Dar când a ajuns la ce consideră ea a fi atu-urile unui farmacist independent, Dana este categorică: „Un farmacist poate fi independent atunci când administratorul unității este farmacist și respectă obligația dată de codul deontologic de a lua deciziile în interesul pacientului. Asta nu înseamnă că este o regulă care nu se încalcă niciodată și toți administratorii farmaciști vor fi de o corectitudine exemplară, însă măcar există această premisă și cunoștințele necesare pentru a face asta.  Pe când administrația din afara profesiei (fond de investiții, lanț de distribuție sau pur și simplu oricine deține capital) va ghida toate aspectele business-ului spre înmulțirea capitalului.

Farmacistul șef al Remedia crede cu tărie, de asemenea, că farmacistul independent poate, la rândul său, să atragă numeroși pacienți. Modul este însă diferit. Fiind un membru stabil și de încredere al echipei medicale, farmacistul poate fi foarte aproape de pacienți. Farmacia independentă are în general un personal stabil și nu schimbă sediul unității în funcție de diversele oportunități de creștere a vadului comercial. Astfel poate rămâne mai implicată în viața comunității în cadrul căreia își desfășoară activitatea. Încrederea construită în timp îi aduce interacțiune cu pacienții care se adresează farmaciei pentru cât mai multe sfaturi, atât în ce privește problemele de sănătate, pentru a primi consiliere, pentru a cere ajutor medical, dar și pentru îndrumare în ceea ce privește produsele deja prescrise sau pe care doresc să le utilizeze pentru probleme de sănătate  considerate minore și gestionabile acasă.

Ceea ce deteriorează foarte mult relația farmacistului (în general, nu doar a celui independent) cu pacientul ține de marketingul care însoțește produsele. Un control foarte slab al respectării legislației face ca în România, marketingul să fie mai înșelător cu cât prețul produsului e mai mare și eficiență mai mică și fără dovezi științifice. Sănătatea fiind un subiect cu mare încărcătură emoțională în rândul pacienților, acest aspect este exploatat și monetizat. Profesioniștii în domeniu întâmpină mari dificultăți în a combate acest flagel, natura umană în sine împingând pacientul să creadă în soluții imposibile/iluzorii în forme de prezentare asemănătoare medicamentelor vândute prin tele­shopping de actori  în detrimentul re­a­lității prezentate de un farmacist sau un medic care implică efort, schimbare în obiceiurile nesănătoase etc. 

Am încheiat dialogul cu Dana Coltofeanu cu speranța că farmaciile independente, deși traversează un moment dificil, sunt capabile să reziste și să ofere serviciile farmaceutice de calitate de care populația are atâta nevoie.

Îi mulțumim pentru dialog și îi urăm mult succes în continuare.