1. Sportul şi plimbările în aer liber sunt obligatorii pentru un copil sănătos.
2. Alimentaţie sănătoasa şi variată - cu multe legume și fructe în meniul zilnic.
3. Atenție la dulciuri - acestea pot fi ușor înlocuite cu un fruct.
4. Participați la activități zilnice în familie.
5. Igiena mâinilor și a corpului în general reduce riscul îmbolnăvirilor la copii.
6. Încurajează-l să facă cat mai multe lucruri singur.
7. Pentru o bună dezvoltare a creierului - limitați accesul la tabletă/telefon/calculator și TV.
8. Exemplul personal este cea mai eficientă educație
9. Să nu uităm că avem multe de învățat de la copiii noștri.
10. Oferă-i dragoste, nu recompense.
Luna iunie este luna dedicata copiilor. În Farmaciile Ethica găsiți al doilea număr al Ghidului tău de sănătate, ediție dedicată copiilor. Apelați cu încredere la farmaciștii nostri!
Depresia este o boală frecventă în rândul populaţiei şi care se întâlneşte de două ori mai des la femei decât la bărbaţi. Se estimează că un sfert din femei pot trece printr-un episod depresiv de-a lungul vieţii.
Depresia poate fi:
- uşoară până la moderată, cu simptome de apatie, lipsa poftei de mâncare, tulburări de somn, stare de anxietate, sentimente de tristeţe, stimă de sine scăzută;
- sau severă, caz în care poate afecta dramatic viaţa pacienţilor.
Nu trebuie neglijate simptomele de depresie care apar în cursul vieţii pentru că se pot agrava fără ca pacienţii să îşi dea seama.
DUREREA ABDOMINALĂ
Simptomele sunt indicii valoroase pe care ni le oferă corpul nostru atunci când nu ne aflăm într-o perfectă stare de sănătate. Simptomele sunt adesea și cele care ne îndeamnă să intrăm într-o farmacie sau să consultăm un medic.
Este foarte important modul în care percepem aceste „semnale de alarmă” ale organismului, dar mai ales modul în care reuşim să le transmitem mai departe unui specialist sau chiar prietenului pe care îl rugăm să ne cumpere ceva de la farmacie.
Din practică în farmacie am constatat că femeile sunt cel mai des rugate să cumpere produse pentru „micile afecțiuni”. Asta pentru că , înaintea specialistului, ele sunt „doctorii” în familie, către ele sunt direcționate „micile necazuri” ale membrilor familiei. În ajutorul lor, dar nu numai, m-am gândit ca ar fi utile câteva exemple despre cum putem detalia un simptom atunci când ne hotărâm să apelam la ajutorul unui specialist. Chiar și atunci când decidem să alegem singuri un produs pentru tratarea unei afecțiuni, analiza mai detaliată a unui simptom poate face diferența între varianta cea mai potrivită de tratament și una mai putin bună sau chiar daunătoare.
Menopauza (sau climacteriul) este o etapă fiziologică în ciclul natural biologic al femeii şi constă în oprirea definitivă a menstrei, ca urmare a încetării activităţii foliculare. Datorită concentraţiei reduse, permanente şi definitive de hormoni estrogeni, în organismul femeii se produc anumite modificări generale cât şi local la nivelul organelor genitale.
Menopauza poate fi fiziologică (naturală), ca o etapă a evoluţiei în raport cu vârsta femeii, sau artificială. De asemenea, menopauza poate fi precoce sau tardivă, în relaţie cu vârsta medie de 50 de ani.
Perimenopauza apare, de regulă, la 42-50 de ani, timp în care secreţia ovariană devine aritmică. Poate dura de la câteva luni la câţiva ani, în medie 2 ani.
Menopauza propriu zisã presupune sistarea completă şi definitivă a funcţiei ovariene şi se manifestă prin amenoree definitivă (absenţa ciclului pe o perioadă de 12 luni), labilitate vegetativă (ameţeli, palpitaţii, crampe musculare, cefalee, migrene, colon iritabil, etc.), precum şi valuri de căldură, cunoscute cu denumirea de bufeuri (apar la 75% din femeile aflate la menopauză şi sunt datorate reducerii nivelului de estrogeni).
Postmenopauza se caracterizează prin manifestări care apar la 4-6 ani după instalarea amenoreei definitive:
-tulburări de sexualizare: prurit, arsuri, fenomene inflamatorii în sfera vaginală, reducerea în volum a sânilor;
-tulburări reno-urinare: apariţia de cistite, micţiuni frecvente, incontinenţă urinară de efort sau continuă;
-modificări tegumentare şi ale ţesutului celular subcutanat: scăderea tonusului şi elasticităţii pielii, tendinţă la ridare, modificarea topografiei ţesutului adipos, tendinţă la obezitate, creşterea friabilităţii părului şi a unghiilor;
-creşte frecvenţa bolilor coronariene şi a aterosclerozei, tulburări cardio-vasculare, scade adaptabilitatea inimii la efort;
-tulburări metabolice: creşte nivelul colesterolului seric, creşte frecvenţa diabetului zaharat, apare osteoporoza.
Citeste Menopauza, o etapă fiziologică normală în viața femeii
Da, există o diferență între cele trei concepte. Este important să le definim ca să le putem înțelege mai bine. Odată întelese, devin mai ușor de aplicat.
Regimul alimentar. Vorbim despre un regim alimentar numai în momentul în care avem de a face cu o afecțiune (diabet, hipertensiune, hiperlipidemie, gută, etc). Regimul alimentar presupune respectarea cu rigurozitate a unei indicații alimentare. De ex.: în caz de hipertensiune, urmăm un regim cu consum redus de sare, în caz de hiperlipidemie se scade consumul de grăsimi saturate. Regimul nu înseamnă doar restricții, în caz de osteoporoză se recomandă creșterea consumului de calciu și vitamina D3. Deși există unele limitări în ceea ce privește alimentația, luați în considerare că regimul vă protejează sănătatea, nu îl priviți cu teamă.
Somnul este reprezentat de alternanța dintre starea de veghe și starea de repaus a organismului. Pe perioada somnului scad toate funcțiile fiziologice ale organismului.
Somnul este deosebit de important deoarece ajută la menținerea echilibrului psiho-fiziologic, a sănătății, ajută în procesul de creștere la copii, este perioada în care organismul se restaurează, se face ordine în informațiile acumulate pe parcursul zilei (informațiile considerate utile sunt păstrate în memorie, iar cele considerate inutile sunt șterse), scade agresivitatea și diminuă sensibilitatea la stres.
Tulburările de somn pot fi de două tipuri: hipersomnie sau hiposomnia. Insomnia este o o formă de hiposomnie, tulburare ce afectează natura, calitatea și durata somnului.
O primă clasificare a insomniilor se face în funcție de momentul în care somnul este deranjat: