Diabetul zaharat (DZ) este o boală cu evoluție cronică care face ca organismul să nu poată folosi glucidele din alimentație. Diabetul apare atuni cand când organismul nu produce suficientă insulină sau nu o folosește cum trebuie. Glucoza este principala sursă de energie a organismului, dar pentru a putea fi utilizată, ea trebuie să pătrundă în celule. Pătrunderea glucozei în celule se face cu ajutorul insulinei, hormone secretat de pancreas. La persoanele cu diabet, glucoza în loc să fie folosită ca substanță nutritive de către celule, rămâne în sânge (glicemie) și poate fi eliminate prin urină (glicozurie).

Există mai multe tipuri de diabet, două sunt mai cunoscute:

Diabet zaharat de tip 1, juvenil sau insulino-dependent, care apare la copii sau tineri; este cosiderat o boală autoimună, în care sistemul imun atacă celulele producătoare de insulin din pancreas și acesta nu mai poate produce suficientă insulină; acești pacienți au nevoie de injecții cu insulină pe tot parcursul vieții.

Diabet zaharat de tip 2, al adultului, apare de regulă la persoanele peste 40 ani și reprezintă cea mai răspândită formă de diabet. La acești pacienți, pancreasul produce insulină, dar organismal nu o poate folosi eficient, astfel glucoza se acumulează în sânge și apare hiperglicemia; DZ tip 2 apare în 80% din cazuri la persoa­nele supraponderale sau obeze.

Descoperirea la timp a complicațiilor prin examinările medicale de rutină poate să crească șansele ca boala să fie ținută sub control și efectele să fie diminuate.

Prevenirea DZ tip 2 se poate face prin: combaterea obezității, activitate fizică, îmbunătățirea stilului de viață, utilizarea rațională a medicamentelor prescrise de medicul specialist. 

Diabetul nu se poate vindeca, dar poate fi controlat. Tratamentul diferă în funcție de câtă insulină produce organismul și de cât de eficient este folosită aceasta. Multe persoane controlează diabetul printr-o dietă sănătoasă, scădere în greutate și activitate fizică regulată; alte persoane necesită medicație care stimulează secreția naturală de insulină sau care ajută organismul să folosească eficient insulina existentă. Unii pacienți cu DZ tip 2 necesită injecții zilnice cu insulină.

O metodă eficientă de a reduce efecte­le negative produse de diabet este de a menține un nivel adecvat/ scăzut al glicemiei (glicemia optimă); acest lucru se poate obține prin intermediul: dietei, exercițiului fizic, tratamentului medicamentos. Mulți pacienți care suferă de DZ sunt supraponderali; în acest caz se recomandă între 2,5 și 5 kilograme scădere în greutate, astfel se reduce nivelul de zahăr și colesterol din sânge, îmbunătățind sta­rea de sănătate.

Regimul dietetic este foarte important în diabet și trebuie respectat indiferent de tratamentul medicamentos urmat; pentru a fi efficient, regimul trebuie individualizat în funcție de vârstă, sex, activitate fizică, preferințe alimentare, dar și de posibilele boli asociate (obezitate, hipertensiune arterial, afectare renală, etc).

Alimentația corectă reprezintă prima treaptă de tratament utilizată pentru echilibrarea acestei afecțiuni, pe toată durata evoluției ei. La începutul unui DZ tip 2, pentru mulți pacienți, dieta singură poate corecta și echilibra valorile glicemiei, pentru o perioadă destul de îndelungată de timp, odată cu îmbunătățirea altori parametri - greutatea, cantitatea de țesut adipos din organism, teasiunea arterială, profilul lipidic.

Deoarece glicemia este parametrul metabolic afectat în DZ, atenția trebuie să fie concentrată în primul rând pe redu­cerea din meniu a alimentelor care conțin glucide (HIDRAȚI DE CARBON). Glucidele trebuie să ofere în acest caz 50 - 55% din totalul caloric zilnic, aproximativ 

130 - 250 grame glucide zilnic, în funcție de greutate, vârstă și gradul de activitate fizică. Restul nutrienților prezenți într-o alimentație corectă și echilibrată sunt proteinele, aproximativ 10-15 % din totalul caloric zilnic si lipidele 30%.

Din punct de vedere al glucidelor, există alimente care nu conțin glucide: carnea, produsele din carne, peștele, ouăle, uleiurile vegetale, sau care au o cantitate foarte mică - legumele și zarzavaturile (roșii, vinete, ciuperci, ardei gras, varza, conopida, castraveți, dovlecei, fasole verde, ri­dichi, andive, ștevie, loboda, salata verde, spanac), măslinele.

Alimentele care conțin glucide se împart în funcție de conținutul /procentul de glucide, astfel:

• alimente cu 4 - 5 % glucide (4 grame glucide/100 grame produs): iaurt, sana, lapte pasteurizat, caș, urdă, brânza de vaci
• alimente cu 10 % glucide (fructe 10 % glucide - mere, fragi, căpșuni, zmeură, caise, visine, cireșe, portocale, mandarine, gutui, piersici, afine, mure, nectarine, kiwi, pepene galben/verde; legume cu 10 % glu­cide - ceapa și rădăcinoasele)
• alimente cu 20 % glucide (fructe 20 % glucide - banane, struguri, mango; fainoase și leguminoase cu 20 % glucide, pe cantitate fiartă - orez, griș mălai, paste fainoase, fasole boabe, mazăre,linte, naut, cartofi)
• alimente cu 50 % glucide – pâinea.

Aceste alimente trebuie să existe în meniul zilnic al pacientului diabetic, de­oarece furnizează aproximativ jumătate din necesarul caloric zilnic, însa cantitatea și numărul lor de porții se reduc în funcție de creșterea concentrației de glucide a respectivului aliment sau grup de alimente.

Alimentele foarte concentrate în glucide (peste 50 % glucide), cum sunt - zahărul, prăjiturile, bomboanele, sucurile îndulcite cu zahăr, dulceața, fructele uscate (smochinele, stafidele, curmalele, prunele uscate), sosurile cu făină, biscuiții, ciocolata, rahatul, înghețată, berea, vinul dulce, mustul, siropul, lichiorul - cresc foarte mult valoarea glicemiei și de aceea trebuie eliminate din alimentația pacientului diabetic.

Din punctul de vedere al repartiției pe mese, se recomandă 3 mese și 2 sau 3 mici gustări, repartizate uniform pe toată durata zilei, deoarece un aport mai mic și mai frecvent de alimente, în  spe­­ci­al a celor cu glucide, mențin relativ constante valorile glicemiei, prevenind oscilațiile ridicate ale acesteia. Acest mod de repartiție pe mese și gustări ajută și din punctul de vedere al menținerii greutății, sau acolo unde este nevoie, să obținem mai usor scăderea ponderală necesară.

Recomandări generale:

• consumați o varietate bogată de vegetale şi fructe, cereale integrale (preparate din grâu integral, ovăz, secară, orz, orez brun, hrişcă, bulgur, mei şi qinoa), produse cu un procent mic de grăsimi;
• cel puţin de două ori/săptămână mâncați pește (cu cât mai gras cu atât mai bine); somonul este unul dintre cei mai bogaţi în acizi grași omega-3 polinesaturaţi;
• limitați consumul zilnic de grăsimi saturate - mai puţină carne, mai degrabă de pui fără pieliţă, nu prăjeli; nu gătiţi cu uleiuri saturate; consumați lactate cu conţinut scăzut de grăsime (1%). Cantitatea cea mai mare de grăsimi să fie de tip mono și polinesaturate; evitaţi produsele hidrogenate;
• reducerea aportului de sare va conduce la scăderea valorilor tensiunii arteriale şi a riscului de boală cardiovasculară;
• reduceţi consumul de băuturi răcoritoare dulci (sucuri așa-zise naturale); alcool cu moderaţie (Specialiştii recomandă 2 unităţi de alcool pe zi pentru bărbaţi şi 1 unitate pentru femei), preferabil un pahar de vin roșu;
• Hidratați-vă! Apa este esen­ţială pentru bună funcţionare a organismului uman.

Riscul compicațiilor asociate diabe­tului poate fi scăzut în mare măsură prin controlarea adecvată a nivelului de zahăr din sânge și menținerea unui stil de viață sănătos. Diabe­tul necontrolat poate produce complicații la nivelul:

• Cordului și vaselor se sânge (ateroscleroza, hipertensiune, 
• cardiopatie ischemică)
• Nervilor (neuropatie diabetică)
• Rinichilor (nefropatie diabe­tică)
• Ochilor (retinopatie diabetică)
• Picioarelor (piciorul diabetic)
• Gingiilor, dinților, organelor genitale, etc.

5 pași de urmat:

1. Dieta bogată în carbohidraţi este principalul factor de risc în creşterea nivelului trigliceridelor. De aceea, eliminarea din dietă a carbohidraţilor (pâine albă, orez, produse de patiserie şi dulciuri concentrate) şi reducerea aportului de calorii în dietă reprezintă prima schimbare ce se impune în stilul de viaţă.
2. Pentru persoanele supraponderale se recomandă între 2,5 și 5 kilograme scădere în greutate.
3. De asemenea, consumul de grăsimi saturate trebuie redus la minimum. Se recomandă grăsimile „bune”, care se găsesc din abundenţă în peştele gras (somon, macrou, ton, hering, cod), în alune, în migdale, în nuci şi în uleiul de măsline. Acizii graşi esenţiali omega-3 (care pot fi găsiţi în peşte) contribuie la reglarea nivelului trigliceridelor.  
4. Alcoolul conţine cantităţi importante de zahăr şi este bogat în calorii (un gram de alcool conţine nouă calorii). De aceea, se va evita alcoolul, deoarece, chiar şi în cantităţi mici, influenţează nivelul trigliceridelor.
5. Activitatea fizică contribuie la reglarea nivelului trigliceridelor şi, în plus, creşte concentraţia de colesterol „bun”. O jumătate de oră de activitate fizică zilnică se recomandă pentru scăderea trigliceridelor.

Farmacist  clinician Ruxandra Panaitescu, 
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov - Master Nutriție și Calitatea Vieții